După parcursul lor de venire pe lume, care este următorul lucru care influențează microbiota unui nou-născut?
Sigur, el ia microbi de la musafirii iubitori și de la câinele familiei, care îl linge.
Dar cel mai mare canal de transmitere a bacteriilor către un copil este laptele matern. Laptele uman are o minune microbiana aparte.
Considerat odinioară steril, laptele matern este, de fapt, o supa bacteriana cremoasa. El conține pana și microbi din intestinul mamei, care ajung la nivelul sângelui, pentru a pregăti dezvoltarea noului ecosistem microbian al copilului. Acești locatari timpurii influențează și selectează bacteriile ce urmează, lăsând o amprenta care poate fi detectata și la maturitate.
De asemenea, în mod convenabil, laptele matern vine la pachet cu o sursa nutritiva dulce, nu pentru copil, ci pentru microbii lui.
Oligozaharidele din lapte sunt zaharuri care se găsesc doar în laptele matern. De fapt, ele constituie al treilea cel mai abundent ingredient din laptele uman, după lactoza și grăsimi.
Dată fiind structura lor fibra – zahar, ar trebui sa fie o sursa bogata de energie pentru copiii în creștere, dar bebelușii nu le pot digera. De ce ar consuma o mama atât de multă energie producând aceste substanțe chimice complicate, dacă, aparent, ele sunt nefolositoare copilului ei?
Aceste zaharuri din laptele matern trec neatinse prin stomac și prin intestinul subțire, ajungând în intestinul gros, unde trăiesc majoritatea bacteriilor noastre. Ele nu sunt hrana pentru bebeluși, ci hrana pentru microbi, fiind concepute special pentru a hrăni biomul intestinal în creștere și pentru a încuraja dezvoltarea corecta a sistemului imunitar.
Altfel spus, întregul potențial benefic al microbilor este descătușat doar atunci cand se hrănește cu lapte matern. În timp ce digera aceste zaharuri din laptele matern, microbii noștri eliberează o serie de metaboliți puternici, care educa sistemul imunitar și calibreaza pragul inflamator. Pe parcursul copilăriei, sursele noastre alimentare se diversifica, modelandu-ne încontinuu microbiota.
Organizația Mondiala a Sănătății sfătuiește mama sa alăpteze exclusiv pana la varsta de 6 luni, apoi sa continue alăptarea pana la 12 luni, completând cu o alimentație diversificata, dar sunt din ce în ce mai multe mame care decid sa își alăpteze copiii la cerere chiar și pana la varsta de 3-4 ani fără probleme.
Si, ca o completare, laptele matern mai are o mulțime de beneficii pentru mama și bebeluș: conține imunoglobuline, lactoferina, batacaroten, fibre, vit k, fier, calciu, d3, seleniu.
Laptele matern mai oferă protecție imunitara pe viata fata de anumite boli, studiile spun ca bebelușii alăptați au un risc mai mic de a dezvolta diabet, infecții digestive, respiratorii, astm, otite, alergii, chiar și leucemie sau cancer. Chiar și mama, prin alăptare are un risc mai scăzut de a dezvolta cancer de san.
Surse :
reginamaria.ro
Imunitatea, arta de a fi sanatos, Dr. JENNA MACCIOCHI
